Nu cred ca am studiat suficient sa pot da definitia "sufletului pereche". Pana de curand nici nu credeam ca exista. Acum stiu ca exista , dar ratiunea ma impiedica sa o afirm raspicat. Senzatia de "deja vu" am avut-o de cateva ori in viata. Atunci am crezut ca memoria imi joaca feste. Acum cred ca era ceva , nu profund , atingeri din trecut sau cine stie de unde.
Ultima senzatie de "deja vu" a avut un impact teribil asupra mea. Atunci am stiut , da am constientizat ca era ceva , ceva ce nu pot defini. La inceput am zis :na, m-am indragostit! Era si asta . Ma intrista , stiam ca e iubire imposibila. Dar nu puteam controla. Asta m-a dus si spre greseli , greseli ce nu se pot indrepta.
Apoi incet, incet mi-am dat seama ca e mult mai mult. Cand te trezesti noaptea si simti brusc durere , fara sa ai ceva fizic, si primul gand e : a patit ceva. Starea de tensiune ce urmeaza e dureroasa , dar si placuta. Trairea e atat de intensa. Pacat ca nu am stiu sa recunosc asta de la inceput. Stiu ca il voi simti de acum tot timpul. Nu e vorba de iubire , e mult mai profund. Trebuie sa-mi limpezesc gandurie si poate atunci voi sti mai multe. Nesinguranta mea se datoreaza faptului ca din vina mea , l-am indepartat. Poate timpul le va aseza pe toate . Oricum acolo undeva e ceva/cineva ce imi da semnale. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu